Ma sufoc .... ma urmaresc multi si nu scap de ei ... sunt parca privit si incerc sa ma feresc de sulitele ochilor ce nu inceteaza sa straluceasca din intuneric.Am acest sentiment de ceva timp si parca simt cuburi de gheata ce aluneca usor pe corpul meu provocand fiori de nedescris.Ma simt ca o samanta aruncata si uitata in mijlocul desertului , scuturata de vant , uscata in lipsa de apa si invelita usor usor de un nisip arzator.Ma tem ca or sa ma prinda...totul incepe sa doara ... mor de teama ca-mi pierd libertatea.Offf... Libertatea si speranta ... ce cuvinte marete , dar parca la mine au murit ... De fiecare data orice gand ma apasa imi aduce raspunsuri ... dar orice raspuns imi aduce noi intrebari ! De ce eu ?De ce nu TU ... ? Dar nu fug... nu vreau sa fiu un rac paranoic si in acelasi timp unul las ! Urlu ... strig dupa ajutor .... am ajuns parca umbra propriei mele umbre cautand salvarea... cautand acea persoana care poate sa-mi puna capat suferintei! Unde este???
Am inceput sa ma lupt neincetat cu bezna ce ma incolteste neincetat ... dar stiu ca nu pot sa o inving singur! Da... singur ma simt... am ganduri si temeri ce ma lovesc neincetat din toate directiile... si as vrea sa le spun cuiva... dar totul e pustiu in jurul meu ! Toata lumea ma dezamageste... am avut candva prieteni ,.. si m-au dezamagit... nimeni sa ma asculte... SINGUR da ... calaul propriului meu suflet , uns cu nepasare despic tacerea si o las sa sangereze in agonie! Ma regasesc intre chipurile straine ... fetze lipsa , zambete false ! Increderea in mine dispare usor usor cu restul !
Totul se prabuseste ...cad ... Domane ... nu pot face nimic ????Simt ca nu mai pot... incerc sa urlu iar, deschid gura larg , inchid ochii brusc si... nimic ... nu aud absolut nimic. Am inteles ... sunt mut intr-o lume atat de oarba ! Caut ajutor... dar aceasi straini fara fetze trec pe langa mine.Ploua ... stropii ma orbesc , imi este frig. Ma tarasc ... dar nu stiu unde sa ma duc ! Ma opresc brusc ... trag aer in piept si incerc sa-mi adun puterile ! Stiu ca pot ... Incerc sa ma ridic dar cad iar ... dar de data asta e diferit ... nu mai simt durerea ... am putut sa ma ridic... incerc sa pasesc ... nu pot... realizez ca nu mai stiu sa merg!Inchid ochii si ploaia se opreste... incerc sa-mi amintesc ce trebuia sa fac... OHHH DAAA STIU !!!! Incep sa merg spre niste scari ... habar nu am unde ma indrept si sincer nici nu imi pasa ... vreau sa se termine odata ... oare cat mai trebuie sa urc ? Urc... Intr-un final ajung intr-un loc semiluminat ...!In intuneric zaresc ceva ce se misca ... habar nu aveam ce este ... ma apropii ... era unul din strainii fara chip! Incepe sa rada haotic...ma indrept catre el ... fuge si dispare in intuneric... ce se intampla ? Rasul acela imi pompeaza mintea ... nu mai suport ... trebuie sa fac ceva sa termin cu asta !
Ma opresc ... inchid iar ochii scormonind dupa o rezolvare... IMI AMINTEESC... DOAMNE CAT DE PROST SUNT ... cum de am uitat? Zambesc cu lacrimi de sange prafuit de tristete si Imi las trupul sa faca ce vrea... Picioarele se pun in miscare ... nu le mai pot controla... incerc ...dar nu pot ... ma panichez ... dar tot inaintez... Strig : DOMNE , CE-I CU MINE? dar vocea mea rasuna inghetata in pustiu, pasii se inmultesc , ma las moale , ma simt prea slabit... dintr-o data totul in jurul meu sta in loc ... ma opresc brusc si eu.Fac un pas ... dar totul prinde viteza pe langa mine ... toate gandurile ... amintirile , frica , speranta si acel ras haotic se revarsa si se lovesc de peretii capului meu , dar dintr-o data totul dispare ca prin minune din mintea mea! ABIA ATUNCI AM REALIZAT CA AM PASIT IN GOL...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu