EFECT DE FERICIRE...

            Cand vorbesti de fericire ... trebuie sa stii ca plata ei incepe din timp.Platesti inca din momentul cand incepi sa iubesti , cand se face dragoste din tine sau cu tine, in momentul cand ai inceput sa plangi si acele lacrimi se evapora, in timp ce soarele iti devine prieten si-ti zambeste, in timp ce ai primit si ai si uitat masura a ceea ce ai primit.
            Am invatat ca orice lucru in exces se plateste pe lumea asta... cand te simti foarte fericit ... o sa platesti... in functie clar de cat de bun si mult este , in functie de cat de cat stii sa-l pastrezi in viata ta si sa-l apreciezi.Un lucru stiu sigur... fericirea se plateste dupa ce o exploatezi din plin. Atat timp cat esti fericit nu misti un pai din locul lui , nu depui nici un efort sa nu pierzi ce ai , te bucuri de moment si lasi timpul sa curga asa cum este ... dar ai uitat ceva... timpul schimba lucruri!Cu efemeritatea, cu pierderea, cu lipsa ei, cu toate carcotelile, jalea, golul, durerea si penibilul, cu toata satra jalnica a lu’ Papuc care ii urmeaza. Fericirea se plateste abia cand ramai fara.

            Ma gandesc pana la urma ca trebuie sa existe o balanta care sa faca diferenta... daca toti am fi fericiti si senini , iadul ar fi gol , iar promisiunea ca daca esti bun , ajungi in rai nu ar mai incanta pe nimeni.Fericirea sangereaza abia dupa ce o gusti , cand nici dracu nu te mai satura , cand mananci ca nesatulul si tot ai mai vrea... este un drog de care esti dependent pe moment, dar odata ce nu mai ai ce sa consumi incepi sa-ti dai seama ca trebuie sa platesti.
            Fericirea se plateste grav cand ai sentimentul ca explodezi in ea , cand calicia nu mai are limite si ai face orice sa ai mai mult, cand portia care ti se ofera nu este de ajuns.Fericirea ti se fura usor cate usor,pana ramai fara ea.Atunci incepi sa lupti ca sa o ai inapoi . Atunci sa vezi cat de mult crezi in ea, cum nu mai crezi in nimic altceva. Cum ca totul este acum  alb, cum ca totul este intr-o secunda negru.Cum ca este.Cum ca nu exista, cum ca nu a existat vreodata.Cum toti din jurul tau isi poarta vina.Cum ca tu nu esti capabil sa o gasesti... fericirea.
            Dupa ce te transformi una cu fericirea si ajungi sa te crezi la ani lumina de pierderea ei, incepi sa platesti pentru ochii care s-au uitat mai sus decat trebuiau, pentru sufletul care a crezut mai mult decat se putea credea, pentru inconstienta, pentru tupeu, pentru frica si lasitate, pentru iubirea care e sora de sange cu fericirea si ruda neagra cu ea, pentru iubirea care e de fapt fericirea cea mare. Iubire, iarta-ma ca nu stiu ce spun. Fericire, uita-ma, ca imi este groaznic de dor de tine...


                                              Fericire ... Te urasc

                               O fericire trecatoare de ieri am pierdut
                               Si timpul, rasul ,lacrima si frica au disparut,
                               Era inima luminata , e ruina acum,
                               Eu nu mor, sunt langa tine, dar pe alt drum.

                               Am asteptat si grea a fost asteptarea,
                               Ce rau ti-am facut ... ai razbunat uitarea.
                               Sunt trist si arunc amintirea in departare
                               Intr-un fum negru  a acelui eu,subred in iubire.

                               Ca un glont inima'i strapunsa de farmecul de luna,
                               In locul unde tu, odata ,ai crezut ca vei fi stapana.
                               Imi amintesc de ziua aceea intristata,
                               Cand la despartire , sarutul a tremurat deodata.

                               Si nu vreau munti de mangaiere,
                               Vreau doar timpul sa ma priveasca'n tacere,
                               Caci tu ramai doar o bruma de amintire
                               In viata celui ce ai fost o fericire...